Coloana vertebrală
Formula vertebrală a câinelui este 7 cervicale, 13 toracale, 7 lombare, 3 sacrale (sudate în sacru) și 20–23 caudale. Numărul nu e fix la toți câinii: într-un studiu pe 89 de câini, 4,49% aveau o vertebră lombară în plus sau o vertebră de tranziție.
Toracele osos
Treisprezece perechi de coaste: nouă sternale, care ajung la stern, și patru asternale, ale căror cartilaje se unesc în arcul costal; ultima pereche este de obicei flotantă. Sternul are opt sternebre, care la câine și pisică rămân separate.
Membrul anterior fără claviculă
La câine clavicula este un rudiment de circa un centimetru, neconectat la schelet, inclus în mușchiul brahiocefalic. Membrul anterior se prinde de trunchi numai prin mușchi și ligamente, nu printr-o articulație osoasă; mușchiul dințat ventral poartă greutatea trunchiului. Membrele anterioare susțin în stațiune aproximativ 60% din greutatea corpului.
Oasele: scapula, humerusul, radiusul și ulna (cu olecranul, vârful cotului), șapte oase carpiene, metacarpul, falangele. Degetele sunt numerotate I–V dinăuntru spre în afară; degetul I este pintenul.
Membrul posterior
Bazinul, format din ilium, ischium și pubis, se prinde ferm de sacru prin articulația sacro-iliacă: spre deosebire de membrul anterior, cel posterior are legătură osoasă cu coloana. Urmează femurul, rotula, tibia și fibula, șapte oase tarsiene (calcaneul formează vârful jaretului), metatarsul și degetele. Membrele posterioare sunt motorul deplasării.
Ce corespunde la om
Membrul anterior: cotul câinelui este cotul nostru (humerus, radius, ulnă; vârful lui este olecranul), iar carpul este încheietura mâinii, cu șapte oase mici pe două rânduri. Membrul posterior: genunchiul (grasetul) este genunchiul nostru — femur, tibie, rotulă — și se îndoaie spre înainte; jaretul, articulația „întoarsă” de mai jos, este glezna, iar vârful lui, calcaneul, este călcâiul.
Diferența mare este postura: câinele este digitigrad, calcă pe degete, cu metacarpul și metatarsul ridicate de la sol — de aceea „călcâiul” lui stă sus, la jumătatea membrului, iar ceea ce pare un picior lung de la jaret în jos este, de fapt, laba.
Când se încheie creșterea
Suportul de curs de la care a pornit atlasul afirma că creșterea se oprește odată cu maturitatea sexuală. Sursele veterinare spun altceva: maturitatea sexuală începe de obicei la 6–9 luni (mai târziu la rasele mari), dar creșterea continuă și după aceea. Maturitatea scheletică se atinge la 8–12 luni la rasele mici și medii și la 10–16 luni la cele mari și gigante; greutatea de adult la circa 9–10 luni la rasele mici și medii și la circa 15 luni la cele mari.
Până la închiderea plăcilor de creștere, efortul intens și repetitiv (sărituri, alergare lungă pe asfalt) se discută cu medicul veterinar; atlasul nu dă recomandări individuale.