Coada
O coadă purtată sus comunică încredere; coada coborâtă sau întoarsă între picioare semnalează frică, anxietate sau împăcare, pentru că micșorează silueta. O mișcare laxă, dintr-o parte în alta, însoțește prietenia și entuziasmul; o coadă jos care bate repede este asociată cu anxietate, nervozitate sau conflict interior.
Asimetria: Quaranta, Siniscalchi și Vallortigara (2007) au filmat 30 de câini în fața stăpânului, a unui necunoscut, a unei pisici și a unui câine necunoscut cu comportament agonistic. La stimulii cu încărcătură pozitivă, coada a bătut mai amplu spre dreapta; la câinele agonistic, spre stânga. Autorii leagă asimetria de specializarea emisferelor cerebrale. În 2013 același grup a arătat că alți câini percep diferența: urmărind înregistrări cu coadă bătând spre stânga, au avut ritm cardiac mai ridicat și comportament mai anxios decât la înregistrări cu bătaie spre dreapta.
Urechile și ochii
Urechile se trag pe spate în grade: „pe spate” pentru o intenție de împăcare, „lipite” sau „presate pe spate” la câinii speriați sau în interacțiuni agonistice. Poziția „relaxată” trebuie definită ținând cont de morfologia urechilor fiecărei rase și de cât le poate mișca.
În situații agonistice sau stresante, câinele poate deschide larg ochii, lăsând să se vadă albul („ochi de balenă”). Termenul vine dintr-un manual al practicienilor, preluat de o sinteză evaluată inter pares; nu este o constatare experimentală.
Postura: mare sau mic
Câinele se face mare (înălțime maximă, mușchi încordați) ca să comunice siguranță sau amenințare, și mic (corpul și coada coborâte, urechile pe spate) ca să evite conflictul sau în interacțiuni stresante. Linsul buzelor, întoarcerea capului și ridicarea unei labe din față sunt descrise ca semnale de împăcare sau nesiguranță.
Dovada experimentală: Beerda și colab. (1998) au expus 10 câini la șase tipuri de stimuli neplăcuți și au măsurat comportamentul, cortizolul salivar și ritmul cardiac. Stimulii imprevizibili (zgomote bruște, șocuri, un sac căzut) au produs creșteri de cortizol și o postură foarte joasă; stimulii aplicați vizibil de o persoană au produs neliniște, postură moderat coborâtă, scuturare, comportamente orale și, mai rar, căscat. În definițiile studiului, postura „joasă” înseamnă coada coborâtă, urechile pe spate și picioarele îndoite; „foarte joasă” adaugă coada întoarsă înainte, între picioarele din spate.
Semnele de stres acut
Concluzia lui Beerda: scuturarea corpului, ghemuirea, comportamentele orale (limba scoasă, linsul botului de-a lungul buzei de sus, înghițitul, plescăitul), căscatul, neliniștea și postura joasă sunt indicii comportamentale de stres acut; postura foarte joasă poate indica stres acut intens. Ridicarea labei și tremuratul au apărut la unii câini, fără semnificație statistică; vocalizarea și gâfâitul nu au semnalat stres acut. Autorii avertizează că aceste semne pot fi greșit interpretate.
Părul zburlit
Piloerecția pe greabăn și crupă mărește silueta. Reflexul apare în mai multe contexte legate de creșterea excitației, de exemplu frică sau surpriză, sau pentru a comunica agresiune ori stres; nu este un semn specific de agresivitate. Dacă locul în care se ridică părul spune ceva în plus rămâne de cercetat. Blana lungă sau deasă a unor rase ascunde semnalul.
Plecăciunea de joacă
Trenul anterior jos, posteriorul sus. Bekoff (1995) a găsit plecăciunile plasate neîntâmplător în jurul acțiunilor „împrumutate” din alte contexte, mai ales mușcătura însoțită de scuturarea rapidă a capului, și le-a interpretat ca mod de a menține jocul. Byosiere și colab. (2016) au găsit, la câinii adulți de companie și apoi la pui, altceva: plecăciunea apare cel mai des după o scurtă pauză și repornește jocul, nu clarifică acțiunile ambigue. La puii de lup, plecăciunile nu au reușit să repornească jocul partenerului. Formularea populară „plecăciunea anunță că mușcătura e în joacă” este deci doar parțial susținută.
Cum se citesc semnalele
Un singur comportament se interpretează în contextul tuturor celorlalte semnale din acel moment. Morfologia rasei schimbă repertoriul: câinii cu urechi permanent drepte sau cu cozi foarte scurte pierd o parte din semnalele acestor structuri, iar blana lungă ascunde piloerecția. Pagina nu este un ghid de diagnostic comportamental; pentru probleme reale, un medic veterinar sau un specialist în comportament.