Pasul
Pasul este un mers în patru timpi: toate membrele calcă pe rând, iar pentru fiecare membru durata sprijinului o depășește pe cea a balansului. Pe sol sunt alternativ două și trei membre. Câinii folosesc un pas în „secvență laterală”: după un membru posterior urmează membrul anterior de pe aceeași parte.
Suportul de curs descria pasul cu „perechi diagonale care se mișcă împreună”; aceea este definiția trapului, nu a pasului.
Trapul
Trapul este un mers în doi timpi: diagonalele dreaptă și stângă alternează în susținerea greutății, adică anteriorul drept se mișcă împreună cu posteriorul stâng, apoi invers. Posteriorul diagonalei atinge solul cu puțin înaintea anteriorului, deși par simultane. Între cele două diagonale există scurte momente de suspensie.
Buestrul
Buestrul este tot un mers în doi timpi, dar cu perechile laterale: cele două membre de pe aceeași parte susțin greutatea alternativ. La câini apare adesea la exemplare obosite, grase sau neantrenate, care preferă buestrul în locul trapului.
Canterul (galopul mic)
Canterul este un mers asimetric în trei timpi: un posterior, apoi o pereche diagonală care atinge solul împreună, apoi anteriorul „conducător”; suspensia apare doar la viteze mari. Este adesea mai lent decât trapul, dar trece ușor în galopul transversal: când diagonala se desparte (posteriorul atinge solul înaintea anteriorului), mersul devine în patru timpi.
Membrul conducător: în canter, anteriorul care nu face parte din diagonală; în galop, anteriorul care atinge solul chiar înainte de suspensie. Pe cerc, câinele conduce aproape întotdeauna cu anteriorul dinspre interiorul cercului; în linie dreaptă schimbă conducătorul ca să-și odihnească membrele sau înainte de a vira.
Galopul transversal
Patru timpi și o singură suspensie: perechea posterioară, apoi perechea anterioară, în aceeași ordine stânga–dreapta (de exemplu posterior stâng, posterior drept, anterior stâng, anterior drept). Suspensia vine după ce anteriorul conducător părăsește solul. Este galopul „normal”, al calului și al ungulatelor mari; câinii și celelalte carnivore îl folosesc și ei.
Galopul rotator
Patru timpi și două suspensii, cu ordinea membrelor care „se rotește”: posterior drept, posterior stâng, suspensie extinsă, anterior stâng, anterior drept, suspensie strânsă. Suspensiile urmează ridicării celui de-al doilea posterior și ridicării celui de-al doilea anterior. Este cel mai rapid mers al câinelui, dar și cel mai obositor: flexia și extensia coloanei vertebrale lungesc mult pasul efectiv, compensând membrele relativ scurte. Un ogar poate atinge circa 60 km/h.
Ce arată și ce nu arată animația
Ordinea în care membrele ating solul și împărțirea în timpi vin din sursele de mai jos. Duratele de sprijin desenate în bandă sunt o schemă didactică (nu există, în sursele consultate, valori numerice ale fracției de sprijin), iar silueta animată este un desen simplificat, nu o simulare biomecanică. Mersul real depinde de conformație, vârstă, condiție fizică și greutate.