De ce se târăște câinele pe fund și când e cazul să mergi la veterinar?

Abia ați intrat din plimbare și câinele, un bichon sau un metis de șase kilograme, se așază brusc pe covor și se trage înainte cu picioarele din față, cu fundul lipit de podea. A treia oară săptămâna asta. Sau ai un labrador bătrân care se linge sub coadă până rămâne cu părul ud și se oprește din mers ca să se așeze pe iarbă. Clipurile cu câini care se târăsc pe fund fac lumea să râdă. Pentru câine e o mâncărime sau o durere într-un loc la care nu ajunge altfel. Mai jos ai ce poți vedea tu înainte de consult, ce înseamnă fiecare semn și ce lași pe mâna medicului veterinar curant.

Când suni chiar azi

Un singur târât pe covor, după un scaun moale, nu înseamnă nimic. Suni în aceeași zi dacă vezi oricare dintre semnele astea:

• o umflătură roșie sau vineție lângă anus, pe o parte, cât o alună sau mai mare, uneori caldă la atingere;
• sânge sau puroi pe blana de sub coadă, pe covor ori pe locul unde a stat. Un abces de glandă anală se poate sparge singur și lasă lângă anus o gaură mică din care curge;
• câinele țipă când se așază, ține coada lipită în jos și nu te lasă să te uiți;
• se screme fără să iasă nimic, sau scaunul iese subțire, ca o panglică;
• se linge sub coadă aproape fără pauză, cu părul ud și pielea roșie, jupuită;
• e fierbinte la pipăit, apatic, refuză mâncarea, semne că infecția a trecut dincolo de glandă;
• la un câine de peste opt ani, o umflătură tare lângă anus, care nu doare și nu trece. Trebuie văzută curând, pentru că așa încep tumorile glandelor anale.

La telefon spui ce vezi, de când, dacă a avut scaun moale în ultimele zile și cât cântărește. Până ajungi, nu pui nimic pe zonă.

Ce poți observa și nota acasă

Câinele se târăște pe fund ca să-și frece zona de sub coadă, pentru că acolo îl mănâncă, îl doare sau simte o presiune. În două-trei zile poți aduna tu detaliile de care medicul are nevoie ca să ajungă la cauză.

Uită-te întâi când o face. Imediat după scaun, în casă după plimbare, noaptea, oricând? Glandele anale pline dau de obicei târât după scaun și apoi la câteva ore distanță. Mâncărimea de piele dă târât la întâmplare, mai ales când câinele stă liniștit și are timp să și-o simtă.

Apoi cât de des. Fiecare episod îl notezi pe telefon, cu ora. Trei într-o săptămână e cu totul altceva decât zece într-o zi.

Scaunul spune multe. Notezi consistența și culoarea, dacă a fost moale în zilele dinainte și dacă vezi ceva mic, alb, care se mișcă în scaunul proaspăt sau pe părul de lângă coadă. Segmentele de tenie arată ca niște boabe de orez și se usucă în câteva ore, când ajung să semene cu semințele de susan.

Mirosul e și el un indiciu. Secreția glandelor anale miroase a pește stricat, cu ceva metalic. Dacă îl simți pe canapea sau pe pătura lui după ce s-a așezat speriat, glandele s-au golit singure și cel mai probabil erau pline.

Cu mănuși, la lumină bună, îi ridici coada și te uiți la zonă. Cauți roșeață, o parte mai umflată decât cealaltă, cruste, păr lipit cu resturi de scaun, zgârieturi de la dinți. La câinii cu blană lungă vezi dacă nu cumva un ghem de păr murdar trage de piele. Fă poze, chiar dacă ți se pare ciudat: medicul le folosește ca reper peste o săptămână.

Verifică și restul pielii. Se scarpină și în alte părți, își linge labele, are urechile roșii, pete pe burtă? Mâncărimea de sub coadă e de multe ori doar un capăt al unei alergii mai mari.

La sfârșit, istoricul: ultima deparazitare internă și cu ce produs (o poză la cutie), ultima protecție împotriva puricilor, schimbări recente de hrană, dacă i-a mai golit cineva glandele și când.

Cauzele și cum se văd de obicei

Tabelul te ajută să descrii mai bine ce vezi. Hotărârea se ia la consult. Și două cauze pot sta una peste alta: un câine cu alergie face scaun moale, scaunul moale nu golește glandele, iar glandele pline adaugă mâncărime peste cea din alergie.

Ce face medicul veterinar la consult

1. Te întreabă de când, cât de des, ce scaun a avut, ce mănâncă, când a fost deparazitat ultima dată și dacă i s-au mai golit glandele. Cu jurnalul tău de trei zile, partea asta durează două minute.
2. Se uită la zonă: pielea, dacă cele două părți sunt la fel, roșeață, răni, segmente de paraziți, păr lipit.
3. Face tușeul rectal. Cu mănușă și lubrifiant, palpează glandele anale din interior. Dacă te uiți la anus ca la un cadran de ceas, glandele sunt la ora patru și la ora opt. Medicul simte dacă sunt pline, cât de tari sunt, dacă dor, dacă în perete e o masă. Durează sub un minut și nicio poză nu ține locul acestui pas.
4. Golește glandele, dacă sunt pline, tot din interior, pentru că numai așa iese tot conținutul. Se uită la ce iese. Lichidul maroniu, apos sau mai gros, înseamnă glande sănătoase, doar pline. O pastă groasă și gri înseamnă glande înfundate, iar galbenul sau sângele, inflamație ori infecție. Uneori pune puțin pe o lamă, pentru microscop.
5. Dacă e abces sau infecție, spală glanda, poate lua o probă pentru cultură și hotărăște tratamentul. Un abces spart se curăță și se lasă să se închidă dinăuntru. Îți spune cât durează și când revii la control.
6. Cere o analiză de scaun dacă bănuiește paraziți și se uită pe toată pielea dacă bănuiește o alergie.
7. La un câine în vârstă la care simte o masă, urmează analize de sânge (la unele tumori ale glandelor anale crește calciul) și imagistică, înainte de orice hotărâre.
8. Face planul pe termen lung. La un câine care vine lună de lună cu glandele pline, vorbiți despre greutate, despre fibrele din hrană, pentru un scaun mai ferm, și despre alergii. Scoaterea chirurgicală a glandelor rămâne ultima variantă, pentru abcese repetate sau tumori, pentru că are riscul ei de incontinență.

Înainte să pleci, mai pune două întrebări: peste cât timp e de așteptat să se repete și la ce semn revii mai devreme.

Ce nu faci acasă

• Nu-i golești tu glandele după un clip de pe telefon. Apăsând din afară, fără să simți glanda, poți împinge conținutul în țesut și provoci exact inflamația de care voiai să scapi. O glandă sănătoasă golită din rutină se irită și începe să se umple mai repede. Dacă medicul hotărăște că la câinele tău golirea periodică acasă are sens, îți arată el, pe câinele tău, și repeți sub ochii lui.
• Nu storci și nu înțepi o umflătură. Abcesul se deschide la cabinet, cu anestezie locală și spălare.
• Nu pui creme, unguente sau dezinfectante din dulapul casei. Multe irită pielea și oricum sunt linse în următoarele cinci minute.
• Nu tai cu foarfeca părul lipit de lângă anus. Pielea de acolo e subțire și se taie ușor. Înmoi părul cu apă călduță și îl desfaci cu pieptenele, sau îl lași pe mâna toaletorului.
• Nu dai deparazitant „ca să vedem” înainte de consult. Dacă nu erau paraziți, n-ai rezolvat nimic și ai pierdut o săptămână.
• Nu schimbi hrana de trei ori într-o lună ca să „testezi alergia”. O probă de hrană se face cu o singură hrană, opt săptămâni, împreună cu medicul.
• Nu-l certa când se târăște. Încearcă să scape de o mâncărime sau de o durere și n-are altă unealtă.

Ce ajută de la o zi la alta

Glandele se golesc singure când trece un scaun format, deci scaunul ferm e primul lucru: hrană potrivită, greutate normală, apă cât vrea. Puricii îi ții sub control tot anul, pentru că ei aduc tenia. La rasele cu păr lung, toaletorul ține scurtă blana de sub coadă. Și te uiți sub coadă o dată pe săptămână, când oricum îl perii: o umflătură prinsă cât o alună înseamnă un consult, una prinsă cât o nucă înseamnă o operație.

Un câine care s-a târât o dată și apoi două săptămâni nimic nu are nevoie de nimic. Unul care o face zilnic sau are oricare dintre semnele de la început are nevoie de un tușeu rectal făcut de cineva care știe ce caută. Dacă încă nu ai un medic veterinar curant, pagina noastră despre serviciile conexe te ajută să alegi un cabinet.