Câine negru cu roșcat pe masa de consultație, în timp ce un medic veterinar în tunică verde îi ascultă pieptul cu stetoscopul

Sănătate

Căpușe și purici la câini: ce faci, cum le scoți și cum le previi?

Un bob tare, cu picioare, pe gâtul câinelui după pădure, sau firimituri negre pe canapea care se înroșesc când le uzi. Se rezolvă amândouă, dar nu cu ulei sau usturoi.

Actualizat 20.10.2026 · 9 min de citit

Atenție. Febră, moleșeală, urină roșie-brună, gingii palide sau gălbui la câteva zile sau săptămâni după o căpușă, un pui plin de purici cu gingii palide, un câine care tremură și salivează după un antiparazitar: medicul veterinar curant azi, cu ambalajul produsului.

Ai văzut ceva diferit la câinele tău? Mergi direct la medicul lui.

Nu căuta răspunsul într-un grup de Facebook, pe TikTok sau pe un forum. Caută un om pregătit pentru asta: medicul veterinar curant al câinelui tău, singurul care îl poate consulta, investiga și trata.

  • Același semn, zeci de cauze. Un câine care vomită poate să fi mâncat iarbă sau poate avea un obiect blocat în intestin. Din două rânduri scrise de tine nimeni nu poate ști care din ele e. Medicul îl palpează, îi ia temperatura, îi face analize.
  • Nimeni de pe internet nu vede câinele tău. Vede o poză și o poveste. Diagnosticul vine din consult și din investigații, nu din asemănarea cu câinele altcuiva.
  • În grupuri răspund cei cărora „le-a trecut de la sine”. Cei la care s-a terminat prost rareori mai scriu. Ce citești acolo e o selecție, nu o statistică.
  • Dozele se calculează după greutate și specie. Medicamente de om care par inofensive, paracetamolul sau ibuprofenul, sunt toxice pentru câini. „Eu i-am dat jumătate de pastilă” e cel mai periculos sfat pe care îl poți primi.
  • Orele contează. La o torsiune de stomac, la o intoxicație sau la un blocaj urinar, timpul petrecut întrebând online e exact timpul care decide rezultatul.
  • Medicul răspunde de ce spune. Are fișa câinelui, istoricul, vaccinurile, tratamentele de până acum. Un cont anonim nu are nimic din toate astea și nu răspunde pentru nimic.

Folosește pagina asta ca să știi ce să observi, ce să notezi și ce să întrebi la consult, nu ca să tratezi acasă. Dacă ai dubii după un consult, cere o a doua părere de la alt medic veterinar sau de la un specialist (dermatolog, internist), nu de la un grup. Iar dacă nu ai încă un medic curant, găsește-l acum, cât câinele e sănătos: cum alegi un cabinet veterinar.

Seara, după o tură prin pădure și pe marginea unei pajiști, îl mângâi pe gât și dai de un bob cât o linte, tare, lipit de piele, cu picioare. Sau câinele se roade la baza cozii de o săptămână, blana de acolo s-a rărit, iar pe cearșaful alb de pe canapea găsești firimituri negre care se înroșesc când le uzi. Sau n-ai văzut nimic, dar puiul luat acum două săptămâni are gingiile palide și doarme mai mult decât ar trebui. Puricii și căpușele se văd uneori cu ochiul liber. Bolile pe care le aduc nu se văd: anemia la pui, o alergie care ține luni, babesioza. Noi lucrăm urme prin iarbă înaltă și pe liziere din martie până în noiembrie, iar controlul de după fiecare antrenament face parte din antrenament.

Când suni azi la medic

  • la câteva zile până la trei săptămâni după o căpușă, sau după o plimbare printr-o zonă cu căpușe chiar dacă n-ai găsit niciuna, apare febra, câinele e moale, refuză mâncarea, urina e roșie-brună sau închisă ca berea neagră, gingiile sunt palide ori gălbui. Babesioza e urgență și se agravează de la o zi la alta;
  • un pui mic plin de purici, cu gingii palide, somnoros, slăbit: anemia de la purici omoară pui;
  • șchiopătează și piciorul se tot schimbă, are articulațiile umflate și febră, la câteva săptămâni după căpușe;
  • locul mușcăturii de căpușă e umflat, cald, cu puroi, sau o roșeață se întinde de la o zi la alta;
  • după ce i-ai pus un antiparazitar, câinele tremură, salivează, vomită, face convulsii sau pare dezorientat: e intoxicație, mai ales dacă produsul era pentru altă specie sau pentru altă greutate;
  • pisica din casă s-a frecat de câinele abia tratat și acum tremură sau salivează: urgență pentru pisică;
  • sângerări fără motiv, pete roșii-violet pe gingii sau pe burtă, la săptămâni după căpușe;
  • picioarele din spate slăbesc, iar slăbiciunea urcă, și găsești o căpușă pe el. La noi e rar, dar se întâmplă.

Ce verifici și ce faci acasă

Controlul de după plimbare

Întâi cu mâna, în răspăr, apoi cu ochii, în locurile pe care le preferă căpușele: urechile pe dinăuntru și pe margine, în jurul ochilor și al buzelor, sub bărbie, gâtul de sub zgardă, subsuorile, printre degete, zona inghinală, sub coadă. Abia prinsă, căpușa e cât o sămânță de mac, turtită. După două zile ajunge cât o linte, apoi cât o boabă de fasole, gri-albăstruie. La câinii cu blană deasă pipăi, pentru că ochii nu-ți ajută.

Cum scoți căpușa

Îți trebuie un cârlig de căpușe, de la orice farmacie veterinară, sau o pensetă fină, cu vârfurile ascuțite. Prinzi căpușa cât mai aproape de piele, fără să-i strivești corpul. Cârligul îl strecori sub ea și îl rotești până se desprinde singură, de obicei după două-trei ture. Cu penseta tragi drept, încet, fără smucitură și fără să răsucești. Dacă rămâne „capul” în piele (de fapt sunt piesele bucale), nu scormonești. Iese singur în câteva zile, ca o așchie. Cureți locul și faci o poză. Data și locul le treci în calendarul telefonului. Trei săptămâni urmărești febra, moleșeala, urina închisă.

Pe căpușă nu pui ulei, unt, alcool, ojă, chibrit aprins sau altceva „ca să dea drumul”. Sufocată sau arsă, căpușa varsă în rană ce are în ea și crește riscul să transmită o boală. Nici n-o strivești între degete.

Puricii pe care nu-i vezi

Așezi câinele pe un prosop alb și îl piepteni cu un pieptene des pe spate, spre coadă. Firimiturile negre care cad le pui pe o hârtie udă. Dacă se topesc roșu-maroniu, sunt excremente de purice, adică sânge digerat. Câinele alergic la saliva de purice se roade la baza cozii, pe coapse și pe burtă și de la o singură înțepătură pe săptămână. Puricii îi linge de pe el înainte să apuci să-i vezi.

Ce e pe câine e o parte mică din problemă. Ouăle, larvele și pupele stau în covor, în culcuș, în crăpăturile parchetului, în mașină, și de acolo îl reinfestează luni la rând. Iarna, în casa încălzită, ciclul merge mai departe.

Boabele albe ca orezul lângă anus sau în culcuș sunt segmente de tenie, pe care câinele o ia înghițind un purice. Deparazitarea internă intră în planul pentru purici.

Ce îi duci medicului

Ce produs ai folosit ultima dată, când și pentru ce greutate (fă poză la cutie). Care animale din casă au fost tratate și care nu, inclusiv pisica. Dacă a înotat sau l-ai spălat după aplicare. Pe unde vă plimbați: pădure, pajiște, parc cu iarbă înaltă, stână. Călătoriile. Căpușele găsite și datele lor.

Ce vezi și la ce se gândește medicul întâi

Ce vezi Primele bănuieli Când mergi la medic
Se roade la baza cozii, blană rărită acolo, firimituri negre care se înroșesc pe hârtia udă Purici, probabil cu alergie la saliva lor În zilele următoare; până atunci nimic din dulap
Pui cu mulți purici, gingii palide, somnoros Anemie de la purici Azi
Febră, moleșeală, urină închisă la câteva zile sau săptămâni după căpușe Babesioză Azi, acum
Șchiopătat care trece de pe un picior pe altul, articulații umflate, la săptămâni după căpușe Boală transmisă de căpușe (borelioză, anaplasmoză) Azi
Nodul mic și roșu la locul mușcăturii, câteva zile Reacție locală obișnuită Dacă se întinde, se infectează sau câinele e abătut
Segmente ca orezul lângă anus Tenie, adusă de purici Programare; planul include deparazitarea internă
Tremur, salivă, vomă după un produs antiparazitar Intoxicație cu produsul Acum, cu ambalajul

Ce face medicul veterinar

  1. Te întreabă ce s-a întâmplat și se uită pe ambalajul produsului.
  2. Îl examinează. Îl piaptănă, se uită la pielea de la baza cozii și de pe burtă, caută căpușele ascunse în urechi și între degete, verifică gingiile și temperatura. Pipăie ganglionii, splina, articulațiile. Dacă poți aduce o probă de urină, culoarea ei spune mult.
  3. Analize din piele, dacă are leziuni: raclaj și citologie, ca să deosebească alergia la purici de alte mâncărimi și să vadă infecțiile care s-au pus peste scărpinat.
  4. Analize de sânge, dacă a avut căpușe și e bolnav sau dacă a mai avut căpușe și începeți un plan nou. Hemoleucograma arată anemia și trombocitele scăzute. Pe frotiu, la microscop, paraziții din globulele roșii se văd uneori direct. Testele rapide caută bolile transmise de căpușe, PCR-ul se face când e nevoie, iar biochimia verifică rinichii și ficatul. Unele boli apar în analize abia la câteva săptămâni după mușcătură, așa că medicul îți poate propune să le repetați.
  5. Planul antiparazitar. Produsul, fie pipetă, comprimat sau zgardă, se alege după greutatea cântărită atunci, după vârstă și după cum trăiește câinele: pădure, înot, copii mici în casă, alte animale. Contează și ce acoperă, și cât ține. Pune calendarul în telefon, cu alarmă. Câinii care umblă pe teren, ca ai noștri, sunt protejați tot anul, cu produsul reînnoit la termen, nu doar „de la Paște la Crăciun”. Dacă ai pisică, medicul alege un produs sigur și pentru ea sau îți spune cum îi ții separat după aplicare.
  6. Casa, când e vorba de purici. Aspiri zilnic și arunci sacul afară. Culcușul și păturile le speli la 60 de grade, apoi treci prin mașină și pe unde doarme. Uneori medicul alege și un produs pentru casă. Durează două-trei luni până dispar toate stadiile. Dacă după trei săptămâni „au apărut iar”, e normal: ies pupele din covor. Tocmai de asta nu te oprești.
  7. Deparazitarea internă pentru tenie, odată cu planul pentru purici.
  8. Toate animalele din casă se tratează în aceeași zi, fiecare cu produsul lui.

Înainte să pleci, află ce faci dacă înoată sau îl speli după aplicare, când vine doza următoare și ce semne urmărești trei săptămâni după o căpușă.

Ce nu faci acasă

  • Nu pui pe câine un produs de pisică și nici invers. Unele produse pentru câini omoară pisica ce se linge cu ele sau se freacă de câinele abia tratat. Dacă ai pisică, îi spui medicului înainte să alegeți ceva.
  • Nu dai „jumătate” din produsul pentru un câine de 30 de kilograme unui câine de 8, nici invers. Doza se dă pe greutatea reală, cântărită atunci.
  • Nu cumperi produse fără etichetă din târg sau de pe site-uri fără firmă și nu te bazezi pe rețete cu usturoi, drojdie de bere sau uleiuri eterice. Nimic nu arată că protejează, iar unele sunt toxice pentru câine.
  • Nu scoți căpușa cu ulei, foc, alcool sau cu degetele.
  • Nu te oprești iarna pe motiv că „nu mai sunt”. Căpușele ies peste câteva grade, în zilele blânde de februarie, iar pentru puricii din casa încălzită iarna nu există.
  • Nu tratezi doar câinele care se scarpină. Toate animalele, în aceeași zi, plus casa.
  • Nu renunța după trei săptămâni când „au apărut iar”. Sunt pupele din covor, tratamentul își face treaba. Dacă te oprești acum, o iei de la capăt.
  • Nu-l speli cu șampon antipurici pentru oameni sau copii și nu dai cu insecticide de casă pe câine sau pe culcușul lui.
  • Nu aștepta să-i treacă febra de după căpușe. Babesioza se tratează bine devreme și prost târziu.
  • Nu-i da medicamente de om pentru febră. Unele sunt toxice pentru câini, toate ascund semnul pentru care trebuia să suni.

Ce ține de tine

Cinci minute de control după fiecare plimbare prin iarbă. Pieptenele des, o dată pe săptămână, pe prosopul alb. Dozele trecute în calendarul telefonului. Culcușul spălat des, aspiratorul dat regulat. Un produs ales cu medicul, tot anul, pentru toate animalele din casă.

O căpușă găsită seara și scoasă cum trebuie te costă treizeci de secunde. Aceeași căpușă, lăsată trei zile, poate însemna o săptămână de internare. La noi controlul de după urmă face parte din antrenament, la fel ca apa pentru câine. Dacă nu ai încă un medic veterinar curant, pagina noastră despre serviciile conexe te ajută să alegi un cabinet.

Întrebări frecvente

Ce caută cel mai des proprietarii de câini pe internet despre această problemă, cu răspunsul scurt. Răspunsurile sunt orientative: decizia o ia medicul veterinar curant, după consult.

Cum scot o căpușă de pe câine?

Cu un cârlig de căpușe sau cu o pensetă fină, prinsă cât mai aproape de piele. Cârligul îl rotești până se desprinde, cu penseta tragi drept și încet, fără să răsucești și fără să-i strivești corpul. Fără ulei, alcool, ojă sau foc, pentru că sufocată varsă în rană. Dacă rămâne „capul”, nu scormoni: iese singur, ca o așchie. Cureți locul, notezi data și urmărești câinele trei săptămâni.

Care e tratamentul pentru purici la câini?

Un produs ales de medicul veterinar curant (pipetă, comprimat sau zgardă) după greutatea cântărită, vârstă și celelalte animale din casă. Îl primesc toate animalele în aceeași zi și se repetă după calendar, luni la rând. Apoi casa: aspirat zilnic, culcuș spălat la 60 de grade, uneori un produs pentru casă. Și deparazitare internă, pentru tenia adusă de purici. Nimic de la tarabă, nimic cu usturoi.

Cum scap de purici din casă?

Ouăle, larvele și pupele stau în covoare, în culcuș, în crăpăturile podelei și în mașină și de acolo reinfestează câinele luni la rând. Aspiri zilnic, inclusiv sub mobilă, și arunci sacul, speli tot ce se poate la 60 de grade și ții toate animalele pe produsul ales de medic, fără pauză. Puricii „apăruți iar” după trei săptămâni sunt pupele care ies, deci tratamentul merge. Ai terminat abia după două-trei luni fără purici.

Căpușele la câini transmit boli?

Da. În România, boala de la căpușe pe care medicii o văd cel mai des și care e cea mai gravă e babesioza: paraziți în globulele roșii, cu febră, moleșeală, urină închisă și gingii palide, la câteva zile până la trei săptămâni după mușcătură. Netratată la timp, omoară. Mai rar apar borelioza, anaplasmoza și erlichioza. Riscul scade când scoți căpușa repede și când câinele e protejat corect tot anul.

Câinele are purici, dar nu văd niciunul. Cum îmi dau seama?

Cu pieptenele des și o hârtie udă. Piepteni blana pe spate, spre coadă, și pui pe hârtie ce cade. Dacă firimiturile negre se topesc roșu-maroniu, e sânge digerat, adică excremente de purici. Un câine alergic la purici și-i linge de pe el înainte să-i vezi și se roade la baza cozii de la o înțepătură pe săptămână. Segmentele albe ca orezul lângă anus sunt alt semn: tenia vine prin purici.

Informațiile de pe această pagină sunt educative și nu înlocuiesc un consult. Pentru detalii complete și pentru un diagnostic, consultați medicul veterinar curant al câinelui dumneavoastră.

Probleme înrudite

Adesea vin la pachet: aceleași cauze, planuri care se completează.

Sănătate

Alergii și mâncărimi ale pielii

Ghearele pe burtă la miezul nopții, labele roșii de la lins, otita din fiecare vară. Sub cuvântul „alergie” stau cel puțin trei boli diferite, fiecare cu alt plan.

Sănătate

Se linge obsesiv

Lipăitul umed de seară, labele ruginii, pata fără păr de pe încheietură. Lingerea e un simptom, iar „e de la plictiseală” e diagnosticul care se pune ultimul.

Sănătate

Viermi intestinali și deparazitarea

Burtă umflată la pui, segmente ca boabele de orez lângă coadă, scaun moale fără motiv. Viermii intestinali sunt frecvenți, se tratează ușor și se previn cu un calendar.

Sănătate

Căderea părului, năpârlire excesivă

Smocurile de pe canapea sunt un lucru. Petele rotunde, flancurile chele sau câinele care se scarpină până la sânge sunt altceva. Așa le deosebești.

Următorul pas e la medicul veterinar

Noi lucrăm cu comportamentul câinelui, nu cu sănătatea lui. Pentru orice semn descris aici, programează un consult la medicul veterinar curant; în pagina serviciilor conexe găsești cum alegi un cabinet.