Comportament
Labe care aleargă, buze care tremură, un mârâit înfundat de pe covor. De cele mai multe ori câinele visează. Trezirea bruscă e însă altă poveste.
De știut. Dacă nu se trezește când îl strigi, are corpul țeapăn, salivează sau face pipi pe el în somn și e confuz după, poate fi o criză de epilepsie. Filmează episodul și du-l la medicul veterinar curant.
E unsprezece seara. Câinele doarme întins pe covor și dintr-odată începe să mârâie încet, cu buzele tremurând, iar labele se mișcă de parcă ar alerga pe undeva. Scoate un lătrat înfundat, cu gura aproape închisă. Te uiți la el și nu știi dacă să râzi sau să-ți faci griji. Altă seară, altă scenă: te apleci să-l mângâi cât doarme pe canapea, el se trezește brusc, mârâie la tine sau chiar pocnește din dinți în aer. Sunetul e același, situațiile nu. Prima e aproape mereu un câine care visează. A doua e un câine speriat la trezire, și aici ai de lucru, ca să nu ajungă nimeni mușcat.
Câinii au și ei o fază de somn în care creierul e foarte activ, ochii se mișcă sub pleoape și mușchii mici tresar. E somnul cu mișcări rapide ale ochilor, cunoscut ca somn REM. Atunci auzi mârâitul înfundat, lătratul scurt, scâncetul, vezi labele care „aleargă”, coada care bate, botul care mestecă în gol. La șobolani, cercetătorii au văzut că în somn creierul reia traseele parcurse peste zi. E foarte probabil ca și câinele tău să-și repete ziua: mingea din parc, câinele de la colț, urma pe care a lucrat-o dimineață.
Un vis obișnuit îl recunoști ușor. Corpul rămâne moale, mișcările sunt mici și scurte, totul ține de la câteva secunde la un minut-două. Când îl strigi pe nume, se trezește repede, se uită la tine, poate dă din coadă și se culcă la loc.
Un câine care doarme adânc și e atins pe neașteptate se poate trezi speriat și reacționează înainte să-și dea seama unde e. Mârâie, sare în picioare, pocnește din dinți. Vorba veche, „lasă câinele care doarme”, are dreptate. Câinii bătrâni care aud sau văd mai slab sunt luați prin surprindere mai des, pentru că nu te-au auzit venind.
Unii câini mârâie când se apropie cineva de locul unde se odihnesc, mai ales pe canapea sau în pat, chiar dacă sunt pe jumătate treji. Aici nu visează și nu s-au speriat. Ține la locul lui și nu vrea să-l piardă. E rudă apropiată cu paza mâncării și a jucăriilor.
Un câine cu dureri de articulații sau de spate poate mârâi când e atins ori mutat în somn, pur și simplu pentru că atingerea doare. Dacă mârâie doar când îl atingi într-un anumit loc sau doar de când a început să șchiopăteze, te gândești întâi la durere.
Câțiva câini au în somn mișcări violente: aleargă cu toată forța, mușcă în gol, se lovesc de pereți și se trezesc greu. Alții fac crize de epilepsie care încep în somn. Despre ele găsești mai jos, la partea medicală.
Să-l scuturi ca să-l scoți din „coșmar”. Câinele care visează nu suferă cum ți-ai închipui. Atingerea bruscă e tocmai lucrul care poate transforma un vis într-o mușcătură de sperietură, mai ales când e vorba de un copil care se apleacă cu fața lângă botul lui.
Să-l cerți când mârâie la trezire. Mârâitul e un avertisment: m-ai speriat, dă-te înapoi. Dacă îl pedepsești pentru el, câinele se sperie la fel de tare data viitoare, doar că sare peste avertisment. Poate trece direct la dinți.
Să-l dai jos cu forța de pe canapea când mârâie acolo. Riști o mușcătură și îi confirmi că locul chiar trebuie apărat.
Să-i lași pe copii să-l îmbrățișeze cât doarme. Arată duios și iese bine în poze, dar e una dintre situațiile în care copiii sunt mușcați cel mai des.
Să pui totul pe seama unui vis urât de fiecare dată când mârâie la tine. Dacă se repetă când te apropii de locul lui, e altă problemă și se rezolvă altfel.
Filmezi cu telefonul câteva episoade, de unde stai, fără să-l atingi. Notezi dacă dormea adânc sau doar moțăia, unde era, ce ai făcut tu chiar înainte, cât a ținut și cum s-a trezit. După o săptămână, de obicei e limpede: vis, sperietură, apărarea locului sau ceva care arată ciudat și merge la medic.
Îl lași să viseze. Dacă totuși vrei să-l trezești, îl strigi pe nume de la un metru-doi, cu vocea obișnuită, fără să-l atingi. Te apropii abia după ce a deschis ochii și s-a uitat la tine.
Regulile se spun clar și se repetă până le știe toată lumea: nu atingem câinele când doarme, nu-l îmbrățișăm, nu ne culcăm lângă el. Locul lui e doar al lui. Când copiii mici și câinele sunt în aceeași cameră, e și un adult acolo.
| Zi | Ce faci |
|---|---|
| 1–7 | Filmezi episoadele de mârâit și notezi ce s-a întâmplat în jur. |
| 1 | Toți din casă învață regula: câinele care doarme se strigă, nu se atinge. |
| 2 | Îi muți culcușul într-un colț liniștit. |
| 3–7 | Dacă mârâie pe canapea: canapeaua e închisă, exersezi „jos” cu bucățica aruncată. |
| 7 | Te uiți pe filmări: vis obișnuit, sperietură, apărarea locului sau ceva de arătat medicului. |
Visatul nu e o boală. Câteva lucruri care se întâmplă în somn cer totuși un consult la medicul veterinar curant, cu filmarea în telefon:
Medicul înțelege mai mult dintr-o filmare decât din orice descriere. Arată-i un episod întreg, de la început până după ce s-a trezit.
Un instructor sau un specialist în comportament se uită la filmări și la casa voastră: unde doarme câinele, pe unde trec oamenii, cine se apleacă peste el și când. Te ajută să aranjezi lucrurile în așa fel încât nimeni să nu mai fie luat prin surprindere. Dacă bănuiește și o cauză medicală, lucrează împreună cu medicul veterinar curant.
Ce caută cel mai des proprietarii de câini pe internet despre această problemă, cu răspunsul scurt.
Foarte probabil, da. Au aceeași fază de somn în care visează oamenii, cu ochii mișcându-se sub pleoape și mușchii tresărind. La șobolani, cercetătorii au văzut creierul reluând în somn ce a trăit animalul peste zi. Mârâitul înfundat, labele care aleargă și scâncetele sunt semnele obișnuite.
Nu e nevoie, visul nu-l chinuie. Dacă totuși vrei să-l trezești, îl strigi pe nume de la un metru-doi și aștepți să deschidă ochii. Nu-l atingi și nu-l scuturi: un câine trezit brusc se poate speria și poate pocni din dinți fără să vrea.
În vis, corpul e moale, mișcările sunt mici și câinele se trezește repede când îl strigi. În criză, corpul e țeapăn sau se zguduie ritmic, câinele nu răspunde, poate saliva și face pipi pe el, iar după aceea e confuz câteva minute. Filmezi episodul și i-l arăți medicului.
S-a speriat la trezire și a reacționat înainte să-și dea seama că ești tu, își apără locul, mai ales pe canapea sau în pat, ori îl doare ceva când e atins. Regula simplă: îl strigi întâi și aștepți să se trezească. Dacă se repetă sau a pocnit din dinți, cere ajutorul unui specialist.
Un comportament apărut brusc sau schimbat fără motiv aparent poate avea o cauză medicală. Pentru detalii complete, consultați medicul veterinar curant al câinelui dumneavoastră.
Adesea vin la pachet: aceleași cauze, planuri care se completează.
A căzut pe o parte, a dat din picioare, a salivat, apoi s-a ridicat năuc. Ce faci la următoarea criză, ce filmezi și cum ajungi la un diagnostic.
Încremenește deasupra castronului, mănâncă mai repede când te apropii, mârâie la os. Paza resurselor e un comportament firesc ajuns problemă și se lucrează prin schimb.
Prima noapte fără mamă și frați, pe întuneric, singur într-o cutie. E normal să plângă; cum răspunzi tu în primele nopți hotărăște cât ține.
Se lipește de tine, îl mângâi, iar după câteva secunde te ciupește. Aproape niciodată nu e „fără motiv”: câinele a avertizat sau ceva îl doare.
O ședință de evaluare îți spune de unde pleci și ce plan are sens pentru câinele tău. Programul de corectare comportamentală lucrează apoi pas cu pas, doar prin recompensă.