Sănătate
O ștampilă fără dată în carnet, un pui de șapte săptămâni, un câine adoptat fără acte. Schema de vaccinare e simplă când știi ce s-a făcut și când.
Atenție. Bot sau pleoape umflate, bășici pe piele, vomă, respirație grea sau prăbușire în orele de după vaccin: suni imediat. Un pui fără schema completă care vomită, are diaree sau nu mănâncă ajunge la medic în aceeași zi.
Nu căuta răspunsul într-un grup de Facebook, pe TikTok sau pe un forum. Caută un om pregătit pentru asta: medicul veterinar curant al câinelui tău, singurul care îl poate consulta, investiga și trata.
Folosește pagina asta ca să știi ce să observi, ce să notezi și ce să întrebi la consult, nu ca să tratezi acasă. Dacă ai dubii după un consult, cere o a doua părere de la alt medic veterinar sau de la un specialist (dermatolog, internist), nu de la un grup. Iar dacă nu ai încă un medic curant, găsește-l acum, cât câinele e sănătos: cum alegi un cabinet veterinar.
Ai adus acasă un pui de șapte săptămâni, iar în carnet scrie doar „vaccinat”, cu o ștampilă și fără nicio dată. Sau ai adoptat un câine adult fără acte și habar n-ai dacă a văzut vreodată un vaccin. Sau câinele tău de cinci ani a făcut rapelul anul ăsta, de atunci doarme toată ziua și te întrebi dacă e normal. Aici găsești ce vaccinuri există, cum arată de obicei schema la pui și la adult, ce reacții sunt banale și care cer telefon pe loc. Schema exactă o face medicul veterinar curant, pentru că ține de vârsta câinelui, de viața pe care o duce și de produsul pe care îl folosește.
Pe pagina asta ajungi de obicei din două motive diferite: o reacție după vaccin sau un pui nevaccinat ori vaccinat pe jumătate care s-a îmbolnăvit.
Suni imediat, sau te întorci direct la cabinet, dacă în primele minute ori ore vezi:
Reacțiile alergice grave după vaccin sunt rare, dar când apar, apar de obicei repede. De aceea mulți medici te roagă să mai stai un sfert de oră în sala de așteptare după injecție. Stai.
Suni în aceeași zi dacă vezi oricare dintre semnele de mai jos:
Exact așa arată parvoviroza și jigodia (pe care medicii o mai numesc „distemper”), iar la un pui ambele merg repede. Spune de la telefon că puiul nu are schema completă. Multe cabinete te primesc pe altă ușă, ca să nu-i îmbolnăvești pe ceilalți pui din sala de așteptare.
Vaccinarea e o rutină, dar o rutină care merge doar dacă ai actele în ordine și știi ce s-a făcut.
Începi cu carnetul sau pașaportul. La fiecare vaccin trebuie să fie lipită eticheta produsului, cu data, semnătura și parafa medicului. Un „vaccinat” scris de mână nu-ți spune nimic: nici ce boală acoperă, nici când expiră. Dacă iei puiul de la crescător, cere-i carnetul cu etichetele chiar în ziua în care îl iei.
Apoi, ce acoperă fiecare vaccin. Medicii împart vaccinurile în două grupe. Pe cele de bază le face orice câine, oriunde ar trăi: jigodia, parvoviroza și hepatita infecțioasă canină, de obicei într-o singură injecție combinată. În România intră aici și rabia, pentru că vaccinarea antirabică e obligatorie prin lege. Celelalte se fac după viața pe care o duce câinele: leptospiroza pentru câinii care beau din bălți, înoată, vânează sau stau la curte, „tusea de canisa” pentru cei care merg la pensiune, la cursuri, la expoziții, iar uneori boala Lyme sau leishmanioza, acolo unde riscul există.
Data următorului vaccin o treci în calendarul telefonului chiar acolo, în cabinet. Cele mai multe scheme se rup la al doilea sau al treilea rapel, când puiul pare deja mare și sănătos și nu mai ține nimeni minte data.
În zilele de după vaccin te uiți la cum se simte. Notezi temperatura (dacă știi s-o măsori), pofta de mâncare, cât doarme, dacă are o umflătură la locul injecției. E normal să fie mai moale o zi, să mănânce mai puțin și să aibă un nodul mic, nedureros, acolo unde a fost înțepat. Nu mai e normal ca nodulul să crească după trei săptămâni sau ca moleșeala să țină trei zile.
| Situația | Ce se face de obicei | De ce |
|---|---|---|
| Pui, 6–8 săptămâni | Primul vaccin de bază (combinat) | Anticorpii primiți de la mamă încep să scadă |
| Pui, la fiecare 2–4 săptămâni | Rapeluri până la cel puțin 16 săptămâni | Nu se știe exact când dispar anticorpii mamei, care pot „anula” vaccinul |
| Pui, de la 12 săptămâni | Vaccinul antirabic | Obligatoriu prin lege, necesar și pentru pașaport |
| La 6 luni sau la 1 an | Rapel la vaccinurile de bază | Îi prinde pe puii la care ultima doză n-a mers |
| Adult | Vaccinurile de bază la cel mult 3 ani, cele „după risc” în fiecare an | Imunitatea la jigodie, parvoviroză și hepatită ține ani; la leptospiroză, doar un an |
| Adult fără istoric | Se începe ca la pui, de obicei cu două doze | Nu știi ce a primit înainte |
Tabelul urmează ghidurile internaționale ale medicilor veterinari (WSAVA). Medicul tău poate avea motive să facă altfel, de exemplu produsul pe care îl are sau ce cere o pensiune.
Primul vaccin se face deci pe la 6–8 săptămâni, iar un pui luat la 8 săptămâni ar trebui să vină cu el făcut. Protejat e abia la una-două săptămâni după ultima doză din serie. Prima doză singură nu-l apără.
O vizită pentru vaccin e și un consult, și chiar așa ar trebui să fie. De obicei arată cam așa:
Dacă puiul a avut o reacție la vaccin, spune-i medicului data viitoare, chiar dacă a fost doar o zi de moleșeală. Poate schimba produsul sau poate împărți vaccinurile pe mai multe vizite.
Jigodia și parvoviroza încă apar la pui, mai ales vara, la cei luați de pe internet fără carnet. Amândouă se tratează greu, cu zile de spitalizare, și multe cazuri se termină rău. Rabia trece la om și e mortală odată ce apar semnele. Pe toate trei le previi cu câteva vizite la cabinet în primele luni și cu una la câțiva ani după.
Orice curs de grupă serios îți cere carnetul la prima întâlnire. Acolo se strâng câini din tot orașul, iar un singur pui bolnav poate îmbolnăvi o grupă întreagă.
Ce caută cel mai des proprietarii de câini pe internet despre această problemă, cu răspunsul scurt. Răspunsurile sunt orientative: decizia o ia medicul veterinar curant, după consult.
De obicei la 6–8 săptămâni, când anticorpii primiți de la mamă încep să scadă. Urmează rapeluri la fiecare 2–4 săptămâni, până când puiul are cel puțin 16 săptămâni. E protejat abia la una-două săptămâni după ultima doză din serie. Un pui luat de la crescător la 8 săptămâni ar trebui să vină cu primul vaccin făcut și trecut în carnet.
Prin lege, vaccinul antirabic. Din punct de vedere medical, vaccinurile de bază pe care ghidurile le recomandă oricărui câine sunt jigodia, parvoviroza și hepatita infecțioasă, de obicei într-o singură injecție. Leptospiroza, tusea de canisa sau leishmanioza se adaugă după viața pe care o duce câinele. Pensiunile și cursurile de grupă cer și ele, de obicei, carnetul la zi.
Nu pentru toate bolile. Ghidurile WSAVA spun că, după schema de pui și rapelul de la un an, vaccinurile de bază se repetă cel mult o dată la trei ani. Leptospiroza și tusea de canisa țin cam un an, deci se fac anual, dacă sunt necesare. Rabia se repetă la intervalul cerut de lege și de produs.
O zi în care doarme mai mult, mănâncă mai puțin și are un nodul mic, nedureros, la locul injecției e o reacție frecventă și trece singură. Dacă moleșeala ține mai mult de o zi, dacă face febră, dacă nodulul crește sau dacă vezi umflături pe față, bășici ori vomă, suni la medicul veterinar curant.
Pe jos, prin locuri pe unde trec mulți câini necunoscuți, abia la una-două săptămâni după ultima doză. Până atunci nu-l ții închis: îl porți în brațe, îl duci la câini vaccinați pe care îi cunoști și la o grupă de pui care cere primul vaccin. Perioada în care puiul se obișnuiește ușor cu lumea se închide pe la 12–14 săptămâni.
Informațiile de pe această pagină sunt educative și nu înlocuiesc un consult. Pentru detalii complete și pentru un diagnostic, consultați medicul veterinar curant al câinelui dumneavoastră.
Adesea vin la pachet: aceleași cauze, planuri care se completează.
Un pui abătut, care refuză mâncarea și vomită. La parvoviroză contează orele: tratamentul început devreme salvează cei mai mulți pui.
Ochi lipiți dimineața, nas care curge gros, tuse și febră la un pui fără carnet de vaccinare. Jigodia arată la început ca o răceală, dar nu trece de la sine.
O vulpe care nu fuge, un câine străin care te mușcă, un carnet cu vaccinul expirat. La rabie nu există „mai vedem”: o previi, iar după o mușcătură suni în aceeași zi.
Nouă săptămâni, vaccinuri neterminate și o lume întreagă de cunoscut. Puiul are nevoie de întâlniri puține și bune, alese de tine, nu de mulțime la grămadă.
Noi lucrăm cu comportamentul câinelui, nu cu sănătatea lui. Pentru orice semn descris aici, programează un consult la medicul veterinar curant; în pagina serviciilor conexe găsești cum alegi un cabinet.