Comportament
Piciorul musafirului, perna de pe canapea, puiul din parc. Rar e sexual și aproape niciodată dominanță; aproape mereu e agitație care și-a găsit ieșirea.
De știut. Un câine care începe brusc să încalece la vârstă adultă, se linge insistent în zona genitală sau urinează des are nevoie de un consult la medicul veterinar curant înainte de orice plan de dresaj.
Musafirul abia s-a așezat pe canapea, iar masculul tău castrat, de doi ani, îi și încalecă piciorul. Sau ai o cățea de șase luni care încalecă toți puii din parc, până când ceilalți proprietari încep să se uite lung la tine. Sau un câine care, de câte ori intri pe ușă, fuge la perna lui preferată și se freacă de ea două minute, cu privirea pierdută. Puține lucruri pe care le face un câine te pun într-o situație mai jenantă, și puține sunt înțelese atât de prost. De cele mai multe ori n-are legătură cu sexul. Cu „dominanța”, aproape niciodată. Mai jos afli ce înseamnă la câinele tău, când merită să te îngrijorezi și cum îl reduci fără pedepse.
Încălecatul (crescătorii îi spun montat) e un gest firesc la câini: îl fac masculii și femelele, întregi sau castrați. Apare la puii de câteva săptămâni, în joacă, și rămâne toată viața ca o supapă. Întrebarea utilă e în ce context apare la câinele tău. Ține o săptămână de notițe: pe cine sau pe ce încalecă, ce s-a petrecut cu jumătate de minut înainte, cât durează, dacă se oprește când îl strigi.
Joacă și agitație care trec de măsură. E motivul cel mai des întâlnit, mai ales la pui și la adolescenți. Două-trei minute de alergat cu un alt câine, agitația crește, iar câinele nu mai are unde s-o descarce. Și încalecă. Îl vezi și în casă, la câinele care sare pe pernă fix când sună cineva la ușă, și în parc, la cel care după cinci minute de joc încalecă pe oricine se oprește din fugă.
Stres și nesiguranță. Funcționează ca scărpinatul brusc sau căscatul unui câine care nu e somnoros. Un musafir nou, un copil gălăgios, un alt câine care insistă prea mult, și câinele, încurcat, face ce îi vine la îndemână.
Atenția. Prima dată au râs toți. Sau au sărit toți în picioare, l-au strigat, l-au tras de zgardă. Pentru el, orice reacție înseamnă atenție. Un picior încălecat oprește conversația adulților și întoarce toate privirile spre el într-o secundă, mai sigur decât orice altceva.
Sexual. Se întâmplă și asta: masculi întregi care simt o cățea în călduri, femele chiar în perioada căldurilor, câini tineri în pubertate, pe la 6–12 luni. Montatul sexual îl recunoști după context și după ce urmează (erecție, încercarea de a se fixa). Chiar și la câinii întregi, e partea mică din total.
Un obicei pe care nu-l mai poate opri. E rar. Câinele încalecă aceeași pernă zi de zi, minute în șir, nu poate fi întrerupt și pare dus, ca și cum nu te-ar auzi. Medicii îi spun compulsie, iar aici planul de mai jos nu ajunge de unul singur.
O cauză medicală. Mâncărime sau durere în zona genitală, infecție urinară, glande anale pline, alergie de piele, iritații la pui. Dacă un câine adult începe brusc să încalece, se linge insistent sau își târăște fundul pe covor, mergi întâi la medic și abia apoi te apuci de plan.
Rămâne povestea cu dominanța. Ideea că un câine care îți încalecă piciorul „vrea să fie șef” vine din teoria haitei de lupi, abandonată până și de omul care a lansat-o. În joaca dintre câini montatul n-are o direcție fixă: puiul timid îl încalecă pe cel sigur pe el la fel de des ca invers, iar într-un sfert de oră își schimbă rolurile de zece ori.
Râsul și filmatul. Clipul iese amuzant, iar câinele reține că așa adună toată camera în jurul lui. Data viitoare când vrea compania voastră, știe exact ce are de făcut.
Pedeapsa. Țipete, tras de zgardă, o palmă peste bot. Dacă încălecatul vine din stres, tu tocmai ai mai pus stres peste el: câinele se oprește acum și încalecă mai des săptămâna viitoare. Unii încep să mârâie când îi dai jos de pe picior, și dintr-o jenă ai ajuns la o problemă de agresivitate.
Castrarea ca buton de oprire. La masculii întregi care încalecă din motive sexuale, castrarea scade comportamentul la o parte dintre ei, uneori după câteva luni, pentru că obiceiul rămâne și după ce pleacă hormonii. Dacă un câine deja castrat încalecă, cauza a fost alta de la început. Castrarea o hotărăști cu medicul veterinar curant, din motive medicale și de reproducere. Folosită doar pentru încălecat, dezamăgește des.
Să-l lași „să-și facă de cap” în parc. Pe celălalt câine nu l-a întrebat nimeni. Un adult care nu suportă să fie încălecat se întoarce și mușcă, pe bună dreptate, iar stăpânul lui te judecă, tot pe bună dreptate. Pentru al tău e joacă. Pentru al lui e hărțuială.
Împinsul cu piciorul și ridicatul de zgardă. Îl atingi exact când e cel mai agitat. Pentru el e tot atenție, iar unii o iau drept începutul unui joc nou.
Lucrezi pe două fronturi în același timp: scazi agitația din ziua lui și îl înveți ce să facă în locul încălecatului. Dacă faci doar unul dintre ele, rezultatul ține două zile.
Trei zile de notițe, ca mai sus. Dacă vezi oricare dintre semnele din secțiunea medicală, faci și o programare la medicul veterinar curant. Când jurnalul arată că încălecatul vine mereu după același lucru (musafiri, joacă, venirea ta acasă), ai deja jumătate din plan.
Încălecatul are o introducere de câteva secunde, pe care o vezi dacă ești atent: privire fixă spre țintă, laba pusă pe spatele celuilalt câine, gâfâit cu gura larg deschisă, corp țeapăn, pași mărunți în jurul piciorului sau al pernei. În clipa aia îl chemi la tine cu voce veselă, îl lauzi și îi dai o bucățică pentru că a venit, apoi îi dai de lucru: câteva bucățele împrăștiate pe jos și „caută”. Cu nasul în podea nu poate sta și în poziție de încălecat. Dacă l-ai prins deja pe picior, ai întârziat; data viitoare te uiți cu zece secunde mai devreme.
„Pe pătură” și „culcat” sunt două lucruri pe care nu le poate face în timp ce încalecă. Le exersezi de zece ori pe zi, două săptămâni, întâi într-o cameră liniștită: spui cuvântul, el se culcă pe pătură și primește bucățica acolo, pe pătură, cu un „bravo” vesel, nu din mâna ta. Apoi adaugi treptat ce îl agită: un om care intră în cameră, un alt câine în lesă la trei metri, soneria. Ținta e ca la sunetul soneriei să meargă singur pe pătură și să aștepte acolo să-i aduci ceva bun.
Fără scandal și fără vorbe. Îl iei de ham (de zgardă nu, ca să nu-i strângi gâtul tocmai când e agitat), îl duci la pătură și te îndepărtezi. Dacă o ia de la capăt în minutul următor, stă un minut singur în altă cameră, cu ușa închisă, apoi se întoarce ca și cum nimic nu s-a întâmplat. Un singur minut ajunge, pentru că rostul pauzei e să-i scadă agitația. Apoi te gândești ce ți-a scăpat la pasul 2.
| Zi | Ce faci |
|---|---|
| 1–3 | Jurnalul. Programare la medicul veterinar curant dacă se linge, urinează des sau a început brusc. |
| 1–7 | „Pe pătură”, zece repetări pe zi, fără nimic care să-l agite. Joaca cu alți câini, cu pauze la două-trei minute. |
| 3–7 | Înveți introducerea: privirea fixă și laba pe spate. Îl chemi înainte să încalece și îi dai „caută” pe jos. |
| 5–7 | Primul musafir după plan: anunțat, lesa și pătura dinainte, bucățele pe jos, zece minute în care nimeni nu-l salută. |
| 7 | Recitești jurnalul: în ce situații a scăzut, în care nu, și decizi dacă mai continui așa sau chemi un specialist. |
Unele semne mută încălecatul din dresaj în cabinetul veterinar, înainte de orice plan:
Spune-i medicului veterinar curant exact ce ai notat: de când, cât de des, pe ce. De obicei un examen al pielii și al zonei genitale, plus o analiză de urină, arată dacă e ceva de tratat sau rămâne o problemă de comportament.
La evaluare pornim de la jurnalul tău și de la câinele tău văzut în situațiile lui, acasă sau la joacă. După ședință știi dacă ai nevoie de un program de corectare comportamentală sau doar de câteva schimbări în ritmul zilei.
Ce caută cel mai des proprietarii de câini pe internet despre această problemă, cu răspunsul scurt.
Pentru că la cei mai mulți câini încălecatul n-are legătură cu sexul. E agitație care se descarcă după joacă sau la venirea musafirilor, un gest de stres sau o cerere de atenție care a mers prima dată. Hormonii n-au niciun rol aici, așa că nici castrarea nu schimbă nimic. Lucrezi pe situațiile în care apare.
Din aceleași motive ca masculii: joacă ajunsă prea sus, nesiguranță, obicei. La femele mai apare în jurul căldurilor și al sarcinii false, când poate veni cu sângerare, cu pregătitul unui culcuș sau cu păzitul jucăriilor. Dacă vezi așa ceva, spune-i medicului veterinar curant. Altfel, planul e același ca la orice câine.
De cele mai multe ori, agitație care își caută ieșirea, chiar în momentele agitate ale zilei: când vii acasă, când sună cineva la ușă, după joacă. Dacă e același obiect zilnic, minute în șir, și nu se oprește când îl strigi, poate fi o compulsie. Atunci lucrezi cu medicul veterinar și cu un specialist în comportament.
Doar la o parte din masculii întregi care încalecă din motive sexuale, și uneori abia după câteva luni, pentru că obiceiul rămâne și fără hormoni. La câinii care încalecă din agitație sau stres nu schimbă nimic. Castrarea o decizi cu medicul veterinar curant, din motive medicale. Ca soluție pentru o problemă de comportament, de obicei dezamăgește.
Nu. Teoria haitei, cu câinele care „vrea să fie șef” peste tine, a fost abandonată chiar de autorul ei. În joaca dintre câini montatul n-are direcție fixă: cel timid îl încalecă pe cel sigur pe el la fel de des ca invers. Un câine care îți încalecă piciorul e agitat sau vrea atenție, și asta ai de rezolvat.
Un comportament apărut brusc sau schimbat fără motiv aparent poate avea o cauză medicală. Pentru detalii complete, consultați medicul veterinar curant al câinelui dumneavoastră.
Adesea vin la pachet: aceleași cauze, planuri care se completează.
Roade, latră, aleargă prin casă la zece seara și tot nu e obosit. Un câine cu prea multă energie se obosește cu capul, iar diferența se vede în câteva zile.
S-au înțeles un an, iar acum se iau la bătaie la ușă sau pe canapea. Lumea zice gelozie; noi vedem o ceartă pe ce le e drag, iar cel mai drag le ești adesea tu.
Stă sub masă la fiecare sonerie sau tremură la camioane. Expus „ca să se obișnuiască”, s-a speriat și mai tare. Încrederea vine de la distanță și cu alegerea lui.
Cere afară la fiecare oră, se lasă pe vine și iese puțin, uneori roz. Te gândești la cistită, dar pietrele și prostata arată la fel la început.
O ședință de evaluare îți spune de unde pleci și ce plan are sens pentru câinele tău. Programul de corectare comportamentală lucrează apoi pas cu pas, doar prin recompensă.