Pui lesa pe masă și aștepți zgomotul de gheare pe parchet. Nu vine. Câinele a deschis un ochi, a dat de două ori din coadă și a rămas în culcuș. Ieri a lăsat jumătate din porție, azi s-a uitat la castron și a plecat. Sau nu e vorba de o zi: de vreo săptămână doarme mai mult, mingea rămâne unde a căzut, iar când vii acasă vine să te salute cu întârziere, ca un câine bătrân, deși are patru ani. În capul tău se bat două explicații. Ori l-a supărat ceva, ori e bolnav. Pagina asta te ajută să le desparți și să duci la medic exact ce are el nevoie să știe.
Întâi, cât doarme un câine fără nicio problemă. Mult. Un adult sănătos doarme cam jumătate din zi, uneori ceva mai mult, în reprize, cu un ochi pe tine între ele. Puii și câinii bătrâni ajung și la 18 ore din 24. Un ciobănesc de 40 de kilograme doarme mai mult decât un terrier de doi ani, iar câinele care a lucrat sâmbătă trei urme în pădure doarme duminică toată ziua, și e perfect normal. Numărul de ore nu îți spune mare lucru. Schimbarea față de câinele tău de săptămâna trecută îți spune aproape tot.
Semne de alarmă: când suni azi
Apatia singură poate însemna orice, de la o zi de oboseală până la o boală care omoară în câteva ore. De asta te uiți la ce vine odată cu ea. Suni azi, chiar dacă e seară, dacă un câine moale mai are oricare dintre semnele astea:
- gingii palide, albe, cenușii sau gălbui;
- urină de culoarea ceaiului tare sau cu sânge;
- burta umflată și tare, încercări de vomă din care nu iese nimic, câine care nu-și găsește locul (la rasele mari, cu piept adânc, poate fi stomacul răsucit, iar acolo se numără minutele);
- respirație grăbită sau grea, cu el stând cuminte;
- temperatură peste 39,5 °C sau sub 37,5 °C;
- vomă repetată sau diaree cu sânge;
- nu bea deloc sau bea de două ori mai mult ca de obicei;
- se clatină, cade, nu se ridică sau are convulsii;
- a putut ajunge la ceva toxic, a stat la soare ori în mașină;
- e sezon de căpușe și a fost prin iarbă în ultimele trei săptămâni;
- e pui sau e foarte bătrân; la ei totul merge mai repede.
Fără niciunul dintre semnele de mai sus, ai o fereastră de o zi, cel mult două. Dacă apatia trece de 24–48 de ore, dacă mănâncă mult mai puțin, dacă îl vezi că slăbește sau că se ascunde și nu mai vrea să fie atins, suni și faci programare.
Ce poți observa și nota acasă
Medicul lucrează cu fapte. „E mai moale” nu e un fapt; „a băut 400 ml în loc de 800 și are 39,6” este. Toate astea le strângi în cinci minute pe zi.
Energia, cu o cifră. Seara, dă-i o notă de la 0 la 5. Cinci e câinele tău într-o zi bună, zero e un câine care nu se ridică. După trei-patru seri vezi dacă e o zi proastă sau o pantă.
Temperatura. Termometru digital, în rect, cu vârful uns. Normal e cam între 38 și 39,2 °C. O iei când e liniștit; după alergare toți câinii au mai mult.
Gingiile. Ridici buza și te uiți la culoare. Apoi apeși cu degetul: locul se albește, iar la un câine sănătos rozul revine în două secunde.
Mâncarea și apa. Cât lasă în castron din porția obișnuită. La apă, pui dimineața o cantitate măsurată și te uiți seara ce a rămas.
Pipi și scaun. Culoare, cantitate, de câte ori. Se încordează? E sânge? E diaree?
Durerea. Câinii o ascund, mai ales cei care au trăit vreodată pe stradă. Semnele mici o dau de gol: nu mai sare pe canapea, urcă scările cu pauze, se ridică în două etape, gâfâie fără să fi alergat, își linge același loc, tremură, stă cocoșat, mârâie când îl atingi într-un anumit punct.
Ce s-a schimbat în jurul lui. O mutare, un om plecat din casă, un câine nou, program nou, un medicament nou, un vaccin făcut zilele trecute, caniculă.
Ce poate fi în spatele unui câine moale
| Ce mai vezi |
La ce se poate gândi medicul |
Cât de repede |
| Febră, gingii palide, urină închisă, sezon de căpușe |
Babesioză sau altă boală adusă de căpușe |
Azi |
| Burtă umflată, încercări de vomă, câine mare |
Stomac răsucit |
Imediat |
| Bea și face pipi mult, slăbește |
Diabet, rinichi, alte boli hormonale |
În câteva zile |
| Se îngrașă, blană rară, caută căldura, e lent |
Tiroidă leneșă |
În câteva zile |
| Șchiopătează, se ridică greu, e bătrân |
Articulații sau spate |
În câteva zile |
| Respiră repede, tușește, obosește la efort |
Inimă |
Azi sau mâine |
| După o mutare, o pierdere, o schimbare mare |
Stres, doliu |
După ce medicul a exclus restul |
| Moale o zi după vaccin |
Reacție obișnuită |
Urmărești; suni dacă nu trece |
Tabelul are un singur rost: să vezi câte explicații trec înaintea lui „e doar trist”.
Ce va verifica medicul veterinar
- Povestea. De când, ce s-a schimbat, ce mănâncă, ce medicamente sau antiparazitare a primit, pe unde a umblat, ce ai notat tu. Carnețelul cu note și temperaturi scurtează consultul la jumătate.
- Examenul clinic, de la nas la coadă. Temperatura, gingiile, ganglionii, inima și plămânii la stetoscop, burta la palpare, articulațiile, coloana, pielea, ochii, urechile, gura. Surprinzător de des cauza iese aici: un dinte stricat, o durere de spate, un ganglion mărit.
- Sângele. Hemoleucograma, pentru anemie, infecție, plachete, și biochimia, pentru rinichi, ficat, zahăr, proteine, săruri.
- Urina. Rinichi, diabet, infecții.
- Testele pentru bolile aduse de căpușe, în sezon sau dacă a călătorit.
- Hormonii, dacă tabloul îi cere: tiroida, glandele suprarenale.
- Radiografie sau ecografie, când medicul bănuiește ceva în burtă, în piept sau la articulații.
- Planul. Tratament pentru ce a găsit sau, dacă analizele sunt curate și câinele e stabil, urmărire acasă cu notele tale și control peste câteva zile.
Dacă totul iese curat, abia atunci vorbiți despre plictiseală, stres sau tristețe. Discuția e una serioasă. Un câine care s-a închis după o schimbare mare are nevoie de o zi la care să se poată aștepta, de mișcare, de lucruri care îl bucură și uneori de un specialist în comportament.
Ce nu faci acasă
- Nu-i dai medicamente de om pentru durere sau febră. Unele sunt toxice pentru câine și la doze mici, altele îi lovesc rinichii sau stomacul. Pe deasupra, ascund exact semnele după care se ia medicul.
- Nu-l forțezi să mănânce și nu-l scoți la plimbarea de o oră „să se dezmorțească”.
- Nu aștepți o săptămână să vezi dacă trece, când are și alt semn din lista de sus.
- Nu schimbi mâncarea de trei ori în două zile ca să-i deschizi pofta. Notezi ce a refuzat și îi spui medicului.
- Nu-l lași la căldură sau în mașină, nici „cinci minute”.
- Nu pui totul pe seama vârstei. „E bătrân, de-aia doarme” e adevărat pe jumătate. Multe boli ale câinilor bătrâni se tratează sau se țin în frâu, de la articulații la tiroidă.
- Nu pui totul pe seama tristeții înainte de consult. Câinii nu se închid în ei fără motiv, iar motivul e de multe ori o durere.
- Nu-l lași singur ore în șir dacă e foarte moale. Cineva trebuie să arunce un ochi la el din când în când și să vadă dacă se agravează.
Când chiar e trist
Câinii simt când casa se schimbă. O mutare, copilul plecat la facultate, moartea celuilalt câine, un program nou în care rămân singuri zece ore. Unii se liniștesc câteva zile sau câteva săptămâni, mănâncă mai puțin, dorm mai mult. După ce medicul a exclus o boală, ce îl ajută e o zi previzibilă, plimbări în care are voie să miroasă cât vrea, jocuri scurte cu mâncare ascunsă prin casă și timp cu tine, fără să-l sufoci cu atenție.
La antrenamente vedem des cum un câine moale, închis în el, se aprinde în clipa în care primește o sarcină pentru nas. Dacă nici asta nu-l mișcă, nici jocul care îi plăcea cel mai mult, mai ai un motiv să te întorci la medic.
Informațiile de pe această pagină sunt educative și nu înlocuiesc un consult. Pentru detalii complete și pentru un diagnostic, consultați medicul veterinar curant al câinelui dumneavoastră.